# Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia” Piatra-Neamț

> Cea mai importantă colecție de artă eneolitică din estul Europei: vase pictate în spirale roșii, albe și negre și statuete antropomorfe ale civilizației Cucuteni (cca. 5000–3500 î.Hr.), într-o fostă bancă neoromânească din centrul istoric al Pietrei.

- Strada Ștefan cel Mare nr. 3, Piatra-Neamț
- GPS: 46.93353, 26.368485
- Contact: 0233 226 471, secretariat@cmnn.ro
- https://cmnn.ro/muzeu/muzeul-de-arta-eneolitica-cucuteni-gheorghe-dumitroaia/
- Face parte din: Complexul Muzeal Național Neamț (https://neamt.rdcopilot.com/)

## Program

Marți – duminică: 10:00–18:00 (aprilie – septembrie), 9:00–17:00 (octombrie – martie). Luni închis.

**Aprilie – septembrie: 04-01 – 09-30**
- Luni: închis
- Marți: 10:00–18:00
- Miercuri: 10:00–18:00
- Joi: 10:00–18:00
- Vineri: 10:00–18:00
- Sâmbătă: 10:00–18:00
- Duminică: 10:00–18:00

**Octombrie – martie: 10-01 – 03-31**
- Luni: închis
- Marți: 09:00–17:00
- Miercuri: 09:00–17:00
- Joi: 09:00–17:00
- Vineri: 09:00–17:00
- Sâmbătă: 09:00–17:00
- Duminică: 09:00–17:00

## Tarife

- Adult: 16 lei
- Student / grup adulți: 8 lei
- Preșcolar / elev: 4 lei
- Taxă fotografiere în expoziții: 10 lei

## Accesibilitate

Intrare cu trepte; personalul ajută la acces la cerere.

## Vizită

- [Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia” Piatra-Neamț](https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/index.md)
- [Bilete online](https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/bilete.md)
- [Ghid audio](https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid.md): 19 opriri
- [Hartă interioară](https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/harta-interioara.md)
- [English version](https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/llms-full.txt?lang=en)

## Ghid audio

### 0. Bun venit

- Audio: 0:13

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-bun-venit

### 1. Bun venit: Palatul Băncii Petrodava

- Unde: Sala 1: istoricul cercetărilor
- Perioada: clădire 1928–1930; muzeu din 24 iunie 2005
- Material: Arhitectură (monument istoric LMI NT-II-m-B-10573)
- Audio: 1:06

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-palatul-bancii-petrodava

Bine ați venit la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni! Vă aflați într-una dintre cele mai spectaculoase clădiri din Piatra-Neamț. Ea a fost ridicată între 1928 și 1930 de antreprenorul Carol Zani, după proiectul arhitectului Roger Bolomey, fost arhitect-șef al Capitalei. Până în 1948 a găzduit Banca Petrodava, prima bancă privată a orașului, iar după naționalizare a aparținut Băncii Naționale. În 2004 clădirea a trecut în grija județului, iar pe 24 iunie 2005, de Ziua municipiului, s-a deschis aici muzeul pe care îl vizitați. Momentul nu a fost întâmplător: se împlineau aproape 120 de ani de la descoperirea sitului eponim de la Cucuteni și 70 de ani de la înființarea Muzeului de Istorie din Piatra-Neamț. Acolo unde odinioară se păstrau economiile orașului, astăzi se păstrează un alt fel de tezaur: arta unor comunități care au trăit aici acum peste șase mii de ani. Porniți în Sala 1.

### 2. Istoria cercetării: descoperitorii civilizației Cucuteni

- Unde: Sala 1: istoricul cercetărilor
- Perioada: din 1884 până astăzi
- Material: Panouri, portrete, documente
- Audio: 1:11

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-istoria-cercetarii-descoperitorii-civilizatiei-cucuteni

Sala în care vă aflați spune povestea oamenilor care au scos la lumină civilizația Cucuteni. Numele ei vine de la satul Cucuteni, din județul Iași, unde situl a fost identificat în 1884. Primele săpături ample au fost făcute acolo de arheologul german Hubert Schmidt, în 1909 și 1910. Pentru Neamț, figura esențială este preotul Constantin Matasă, arheolog pasionat și fondatorul muzeului din Piatra-Neamț, cel care a descoperit, printre altele, celebra Horă de la Frumușica. Au urmat generații de cercetători, iar muzeul nemțean a devenit instituția din România care a contribuit cel mai mult la studiul acestei culturi, prin săpături, expoziții și publicații. Tot aici își are sediul Centrul Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni. Astăzi se știe că civilizația Cucuteni–Tripolie s-a întins pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei. Priviți portretele: fiecare dintre acești oameni a adăugat o piesă la puzzle-ul pe care îl veți descoperi în sălile următoare.

### 3. Vasul cu suport și colonete de la Izvoare

- Unde: Sala 2: decorul pictat al vaselor
- Perioada: Cucuteni A (c. 4600–4050 î.Hr.)
- Material: Ceramică pictată
- Audio: 1:05

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-vasul-cu-suport-si-colonete

În fața dumneavoastră se află una dintre cele mai recunoscute piese ale muzeului: vasul cu suport și colonete de la Izvoare. Dacă ați remarcat sigla Complexului Muzeal Național Neamț, ați văzut deja acest vas, pentru că el a devenit emblema instituției. Situl de la Izvoare, în județul Neamț, a fost cercetat de arheologul Radu Vulpe. Priviți construcția: un vas propriu-zis așezat deasupra unui suport, legat de acesta prin mici coloane. Olarii cucutenieni nu aveau roată, totul era modelat manual, și totuși rezultatul are echilibrul unei piese de arhitectură. Apoi, decorul: spirale care se rostogolesc una din alta, pictate înainte de ardere, fără început și fără sfârșit. Această formă de vas este specifică doar civilizației Cucuteni și nu apare în nicio altă cultură preistorică europeană. Probabil nu era un vas de bucătărie, ci un obiect cu rol ceremonial. Gândiți-vă că îl priviți la o distanță de peste șase milenii de mâinile care l-au modelat.

### 4. Vasul-coroană de la Poduri

- Unde: Sala 2: decorul pictat al vaselor
- Perioada: Precucuteni III (Precucuteni: c. 5050–4600 î.Hr.)
- Material: Ceramică
- Audio: 1:03

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-vasul-coroana-de-la-poduri

Acest vas ciudat, cu marginea înălțată în proeminențe mari și goale pe dinăuntru, se numește vas-coroană. Numele l-au dat arheologii, pentru că silueta lui amintește de o coroană. Provine de la Poduri–Dealul Ghindaru, în județul Bacău, singurul sit de tip tell din întreaga arie a culturii Cucuteni–Tripolie. Un tell este o movilă formată prin suprapunerea așezărilor, generație după generație, pe același loc. Aici s-au făcut săpături aproape trei decenii, conduse de arheologii Dan Monah și Gheorghe Dumitroaia. Vasul aparține fazei Precucuteni, adică strămoșilor direcți ai cucutenienilor. Observați că meșterul nu a urmărit doar utilitatea: proeminențele perforate nu ajută la păstrarea hranei, ci transformă vasul într-un obiect spectaculos. Vasele-coroană sunt, alături de vasele-binoclu, vasele-horă și cele cu suport și colonete, forme care apar doar în lumea cucuteniană. Ce rol a avut exact? Arheologii discută încă. Cel mai probabil, era folosit la ceremonii.

### 5. Hora de la Frumușica

- Unde: Sala 2: decorul pictat al vaselor
- Perioada: Cucuteni A2, c. 4500–4350 î.Hr.
- Material: Ceramică pictată (roșu și alb); H 36,5 cm, D 26 cm; inv. MIAPN 929
- Audio: 1:03

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-hora-de-la-frumusica

Iată piesa pe care mulți o consideră simbolul artei cucuteniene: Hora de la Frumușica. A fost descoperită în 1942 de Constantin Matasă, pe dealul Cetățuia de lângă Bodeștii de Jos, în județul Neamț. Are aproximativ 36 de centimetri înălțime și a fost modelată acum circa 6.400 de ani. Priviți-o cu atenție: sunt șase siluete feminine, văzute din spate, unite ca într-un dans. Meșterul nu a sculptat capete, brațe sau picioare. A păstrat doar șoldurile, care spun clar că sunt femei, iar golurile ovale dispuse pe două registre dau impresia de mișcare, ca și cum hora s-ar roti sub ochii noștri. Tehnic, piesa este un suport: pe ea se sprijinea probabil un alt vas, poate în cadrul unui ritual. Pentru noi, românii, imaginea are un ecou aparte, pentru că hora a rămas până astăzi dansul care adună comunitatea în cerc. Poate că acest gest al mâinilor unite este mult mai vechi decât ne-am fi imaginat.

### 6. Vasul-binoclu de la Ghelăiești

- Unde: Sala 2: decorul pictat al vaselor
- Perioada: Cucuteni B (c. 3850–3500 î.Hr.)
- Material: Ceramică pictată
- Audio: 1:05

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-vasul-binoclu-de-la-ghelaiesti

Arheologii au un simț al umorului: acest obiect se numește vas-binoclu, pur și simplu pentru că seamănă cu un binoclu. Denumirea nu are nimic de-a face cu felul în care era folosit. Este format din două corpuri cilindrice, deschise la ambele capete, unite de obicei prin trei punți de prindere. Nu avea fund, deci nu putea păstra lichide sau cereale. Atunci la ce folosea? Cei mai mulți specialiști cred că era un obiect de cult: poate un suport pentru alte vase, poate un fel de tobă peste care se întindea o piele. Forma apare doar în lumea cucuteniană. Acest exemplar provine de la Ghelăiești, în comuna Bârgăuani din județul Neamț, un sit cercetat sistematic între 1969 și 1989 de echipe conduse de arheologul Ștefan Cucoș. Aparține fazei Cucuteni B, ultima etapă a acestei civilizații, când pictura se face mai ales în negru pe fondul deschis al vasului. Priviți simetria perfectă a celor două jumătăți: a fost obținută fără roată de olar.

### 7. Vasul lobat de la Piatra Șoimului

- Unde: Sala 2: decorul pictat al vaselor
- Perioada: Cucuteni A-B (c. 4050–3850 î.Hr.)
- Material: Ceramică pictată
- Audio: 1:03

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-vasul-lobat-de-la-piatra-soimului

Acest vas vine de la Piatra Șoimului, la doar câțiva kilometri de Piatra-Neamț, și aparține fazei de tranziție Cucuteni A-B. Observați mai întâi forma: buza nu este un cerc simplu, ci este modelată în lobi, ca niște petale sau valuri. Apoi decorul: benzi geometrice, meandre și linii paralele care acoperă aproape toată suprafața. În faza A, cucutenienii picturau în trei culori: alb, roșu și negru. În faza A-B, stilurile se amestecă, iar meșterii experimentează cu noi combinații și proporții. Ceramica acestei civilizații este considerată una dintre cele mai valoroase din Europa preistorică. Olarii ardeau vasele în cuptoare la temperaturi înalte, pentru că altfel culorile nu s-ar fi păstrat atât de bine. Remarcați cât de precis sunt trasate liniile pe o suprafață curbă, fără nicio unealtă de măsurare. Este o dovadă că aici lucrau meșteri specializați, care își transmiteau cunoștințele de la o generație la alta.

### 8. Amfora cu siluete umane de la Poduri

- Unde: Sala 2: decorul pictat al vaselor
- Perioada: Cucuteni B (c. 3850–3500 î.Hr.)
- Material: Ceramică pictată
- Audio: 1:05

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-amfora-cu-siluete-umane-de-la-poduri

Cele mai multe vase cucuteniene sunt decorate cu spirale, meandre și benzi geometrice. Această amforă de la Poduri este o excepție: pe corpul ei apar siluete umane pictate. Sunt reduse la esențial: un trunchi, brațe, uneori un cap abia schițat. Nu știm pe cine reprezintă. Poate dansatori, poate participanți la un ritual, poate strămoși sau divinități. Vasul aparține fazei Cucuteni B, ultima etapă a acestei civilizații. În această perioadă pictura devine mai liberă, iar pe vase apar tot mai des imagini figurative, oameni și animale. Uitați-vă la felul în care artistul a organizat spațiul: siluetele sunt încadrate în registre, ca într-o bandă desenată care se desfășoară în jurul vasului. Ca să vedeți întreaga scenă, ar trebui să ocoliți vasul. Imaginați-vă cum arăta în mâinile celor care l-au folosit, rotit încet la lumina focului. Pentru ei, imaginile aveau cu siguranță un sens pe care noi abia încercăm să-l ghicim.

### 9. Amfora cu siluete animale de la Poduri

- Unde: Sala 2: decorul pictat al vaselor
- Perioada: Cucuteni B (c. 3850–3500 î.Hr.)
- Material: Ceramică pictată
- Audio: 0:58

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-amfora-cu-siluete-animale-de-la-poduri

Pe această amforă de la Poduri, meșterul a pictat animale. Le vedeți alergând în jurul vasului, cu corpuri alungite, picioare subțiri și cozi ridicate. În faza Cucuteni B, astfel de reprezentări devin tot mai frecvente. Analizele oaselor descoperite la Poduri arată că locuitorii cunoșteau cel puțin 27 de specii de mamifere, iar cele mai multe erau animale domestice: bovine, ovine, caprine și porci. Vânătoarea completa hrana cu cerbi și mistreți. Cucutenienii erau agricultori și crescători de animale, iar lumea animală făcea parte din viața lor de zi cu zi, dar și din imaginarul lor religios. Priviți cât de dinamic este desenul: câteva linii sunt suficiente pentru a sugera viteza. Comparați această amforă cu cea de alături, cu siluete umane. Împreună, cele două vase ne arată ce era important pentru această comunitate: oamenii și animalele de care depindea supraviețuirea lor.

### 10. Craterul cu bucranii de la Târgu Ocna

- Unde: Sala 2: decorul pictat al vaselor
- Perioada: Cucuteni B (c. 3850–3500 î.Hr.)
- Material: Ceramică pictată
- Audio: 1:03

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-craterul-cu-bucranii-de-la-targu-ocna

Acest vas mare, cu gura largă, se numește crater. Provine de la Târgu Ocna, de pe platoul Podei, în județul Bacău, unde a fost descoperită o așezare din faza Cucuteni B. Locuințele de aici aveau pereți din nuiele împletite, lipite cu lut. Priviți decorul: arheologii au identificat în el bucranii, adică motive care evocă capul sau coarnele taurului. Taurul este unul dintre cele mai vechi simboluri ale forței și fertilității, prezent în multe culturi preistorice din Europa și din Orientul Apropiat. La cucutenieni, bovinele erau și o resursă esențială: dădeau carne, lapte și forță de muncă. Nu este deci surprinzător că silueta lor apare pe vasele importante. Vasul a fost pictat cu negru pe fondul deschis al lutului, tehnica tipică fazei B. Dacă vă uitați atent, veți vedea cum coarnele se transformă aproape în spirale. Aici, simbolul și ornamentul se contopesc într-un singur desen.

### 11. Vasul antropomorf de la Trușești

- Unde: Sala 2: decorul pictat al vaselor
- Perioada: Cucuteni A (c. 4600–4050 î.Hr.)
- Material: Ceramică pictată
- Audio: 1:00

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-vasul-antropomorf-de-la-trusesti

La prima vedere pare un vas obișnuit. Dar priviți-l ca pe un corp: are umeri, un abdomen rotunjit și șolduri. Arheologii îl numesc vas antropomorf, adică un vas cu formă omenească. Provine de la Trușești, în județul Botoșani, una dintre cele mai mari așezări ale fazei Cucuteni A, cercetată de arheologul Mircea Petrescu-Dîmbovița. Pentru cucutenieni, legătura dintre vas și trup nu era întâmplătoare. Vasul păstra hrana și sămânța, la fel cum corpul femeii poartă viața. Multe dintre vasele lor de cult amintesc siluete feminine, iar unele au chiar sâni sau brațe modelate în relief. Decorul pictat urmărește curbele corpului, ca un veșmânt sau poate ca un tatuaj. De fapt, statuetele cucuteniene din aceeași perioadă poartă adesea pe trup exact același tip de motive incizate sau pictate. Poate că, pentru oamenii acelor vremuri, vasul și statueta vorbeau aceeași limbă.

### 12. Vasul ornitomorf de la Poduri

- Unde: Sala 3: capodoperele plasticii cucuteniene
- Perioada: Cucuteni A (c. 4600–4050 î.Hr.)
- Material: Ceramică pictată
- Audio: 0:59

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-vasul-ornitomorf-de-la-poduri

Am urcat la etaj, în sala capodoperelor plastice. Începem cu un vas care seamănă cu o pasăre. Arheologii îl numesc ornitomorf, de la cuvântul grecesc pentru pasăre. Provine de la Poduri și aparține fazei Cucuteni A. Observați cum meșterul a sugerat corpul rotunjit al păsării, iar ornamentul pictat pare să imite penajul. Păsările apar des în arta preistorică din sud-estul Europei. Ele puteau fi văzute ca mesageri între cer și pământ, sau erau pur și simplu legate de anotimpuri: sosirea lor anunța primăvara și începutul muncilor agricole. Pentru o comunitate de agricultori, acest semn conta enorm. În această sală veți întâlni reprezentări de trei feluri: antropomorfe, adică umane, zoomorfe, adică animale, și ornitomorfe, cum este aceasta. Toate au în comun faptul că depășesc simpla utilitate: sunt obiecte prin care oamenii își exprimau credințele.

### 13. Gânditorul de la Târpești

- Unde: Sala 3: capodoperele plasticii cucuteniene
- Perioada: Precucuteni III (Precucuteni: c. 5050–4600 î.Hr.)
- Material: Lut ars, de culoare cărămizie
- Audio: 1:00

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-ganditorul-de-la-tarpesti

Faceți cunoștință cu Gânditorul de la Târpești. Este o statuetă mică, din lut ars de culoare cărămizie, care înfățișează un bărbat așezat direct pe pământ, cu coatele sprijinite pe genunchi și palmele lipite de tâmple. Poziția lui ne face să ne gândim imediat la meditație, iar comparația cu celebrul Gânditor de la Hamangia este inevitabilă. Statueta a fost găsită la Târpești, în comuna Petricani din județul Neamț, într-o așezare a culturii Precucuteni cercetată de arheologii Vladimir Dumitrescu și Silvia Marinescu-Bîlcu. De ce este atât de importantă? Pentru că plastica acestor comunități reprezintă aproape exclusiv personaje feminine. Un bărbat, redat atât de expresiv, este o excepție. Unii specialiști cred că nu gândește, ci se roagă, cu mâinile ridicate spre divinitate. Aveți în față una dintre cele mai vechi imagini ale unui om cufundat în propriile gânduri sau în rugăciune. Ce credeți că îl frământa?

### 14. Soborul Zeițelor de la Poduri

- Unde: Sala 3: capodoperele plasticii cucuteniene
- Perioada: Precucuteni, c. 4900–4750 î.Hr.
- Material: Lut ars: 21 de statuete feminine și 13 tronuri
- Audio: 1:08

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-soborul-zeitelor-de-la-poduri

Ne aflăm în fața unuia dintre cele mai spectaculoase ansambluri de cult din preistoria Europei: Soborul Zeițelor de la Poduri. Sunt 21 de statuete feminine și 13 tronuri, descoperite împreună la Poduri–Dealul Ghindaru, în județul Bacău, în săpăturile conduse de arheologul Dan Monah. Au fost modelate acum aproximativ 6.800 de ani. Statuetele sunt de mărimi diferite: 13 statuete mai mari pot fi așezate pe tronuri, alături de alte figurine mai mici și de două mici obiecte de cult. Una dintre statuete, așezată, are capul și bustul înclinate pe spate și ar fi putut reprezenta un personaj important. Specialiștii cred că ansamblul reprezintă panteonul acestor comunități, poate un singur personaj feminin în diferite ipostaze ale vieții: copilă, fecioară, femeie însărcinată și mamă. Dacă au dreptate, avem în față o meditație străveche asupra ciclului vieții. Gândiți-vă: cu mult înainte de zeii Olimpului, cineva a așezat aici un sfat al zeițelor.

### 15. Macheta de sanctuar de la Poduri

- Unde: Sala 3: capodoperele plasticii cucuteniene
- Perioada: Precucuteni III (Precucuteni: c. 5050–4600 î.Hr.)
- Material: Lut ars
- Audio: 0:59

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-macheta-de-sanctuar-de-la-poduri

Această piesă de lut este o machetă, adică o construcție în miniatură, pe care arheologii o interpretează ca pe un sanctuar. Provine de la Poduri și aparține culturii Precucuteni. Observați deschiderea largă din față, care permite să privim în interior, ca într-o scenă de teatru. Casele din acea vreme erau construite din lemn, nuiele și lut, și nu s-au păstrat decât ca urme arse în pământ. De aceea, machetele ca aceasta sunt foarte valoroase: ne arată volume, deschideri și proporții pe care altfel le-am putea doar ghici. Poate că în interiorul unei astfel de machete erau așezate statuete, pentru a reproduce ceremonii reale. Lângă machetă, în aceeași sală, se află complexele de cult de la Poduri și de la Ghelăiești, care arată că religia acestor oameni avea locuri, obiecte și gesturi bine stabilite. Nu este vorba de simple jucării, ci de obiecte cu o încărcătură sacră.

### 16. Statuetele feminine de la Răucești

- Unde: Sala 3: capodoperele plasticii cucuteniene
- Perioada: Cucuteni B (c. 3850–3500 î.Hr.)
- Material: Lut ars
- Audio: 1:02

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-statuetele-feminine-de-la-raucesti

Comparați aceste statuete de la Răucești, din județul Neamț, cu cele mai vechi pe care le-ați văzut. Aici, în faza Cucuteni B, corpul feminin devine aproape un semn. Statuetele sunt plate, brațele sunt reduse la două cioturi, iar capul este un disc cu perforații. Nu mai contează detaliile anatomice, ci silueta recognoscibilă, aproape ca o literă a unui alfabet. De ce aveau găuri? Specialiștii cred că în ele se prindeau podoabe sau fire, poate chiar veșminte miniaturale. Asemenea statuete se găsesc în număr mare în așezările cucuteniene, în interiorul locuințelor, lângă vatră sau în gropi. Probabil că erau folosite în ritualuri domestice, pentru protecția casei și a familiei, pentru fertilitate sau pentru recolte bogate. Stilizarea aceasta ne pare astăzi surprinzător de modernă, apropiată de căutările sculptorilor secolului XX, care au prețuit și ei forța formelor simple.

### 17. Statueta feminină cu decor incizat de la Trușești-Țuguieta

- Unde: Sala 3: capodoperele plasticii cucuteniene
- Perioada: Cucuteni A3, c. 4350–4200 î.Hr.
- Material: Lut ars cu incizii umplute cu alb; H 17 cm, l 5 cm; inv. MIAPN 23669
- Audio: 1:07

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-statueta-feminina-cu-decor-incizat

Această statuetă feminină, înaltă de 17 centimetri, provine de la Trușești-Țuguieta, în județul Botoșani, și a fost modelată acum circa 6.300 de ani. Apropiați-vă și priviți suprafața: întregul corp este acoperit cu linii incizate, iar șanțurile au fost umplute cu o pastă albă, care face desenul să iasă în evidență. Ce reprezintă aceste linii? Unii cercetători cred că sunt veșminte, alții se gândesc la tatuaje sau la picturi rituale pe corp. Ambele variante ne spun ceva important: oamenii acelor vremuri își decorau corpul și își exprimau identitatea prin semne. Observați și proporțiile: șoldurile largi și picioarele unite, tipice plasticii cucuteniene, accentuează ideea de fertilitate. Capul este mic și stilizat. Motivele de pe corp amintesc de spiralele pictate pe vasele din sala de la parter. Artiștii cucutenieni foloseau același vocabular de forme pe lut, pe vase și pe statuete.

### 18. Complexul de cult de la Ghelăiești-Nedeia

- Unde: Sala 3: capodoperele plasticii cucuteniene
- Perioada: Cucuteni B1, c. 3800–3600 î.Hr.
- Material: Ceramică; vas piriform cu statuete aplicate, machetă de sanctuar, statuete antropomorfe
- Audio: 1:06

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-complexul-de-cult-de-la-ghelaiesti-nedeia

Ne apropiem de finalul vizitei cu o descoperire care arată un ritual aproape intact. La Ghelăiești, pe dealul Nedeia din județul Neamț, arheologii conduși de Ștefan Cucoș au cercetat între 1969 și 1989 o așezare cu mai multe niveluri de locuire. Într-una dintre locuințe, notată L5, au găsit un vas în formă de pară, protejat de un vas mai mare care îl acoperea. În interior, patru statuete erau fixate pe perete, orientate spre cele patru puncte cardinale. Vasul se afla în centrul unui cerc format din alte șase vase pictate. Tot la Ghelăiești au fost descoperite machete de sanctuar însoțite de statuete antropomorfe și chiar un tezaur de astragale depus într-un vas. Nu știm ce cuvinte se rosteau și ce gesturi se făceau. Dar așezarea atentă a obiectelor ne arată o ordine a lumii: centrul, cele patru direcții și cercul. Este una dintre cele mai clare imagini pe care le avem despre religia oamenilor de acum aproape 6.000 de ani.

### 19. Tezaurul de la Brad

- Unde: Sala 3: capodoperele plasticii cucuteniene
- Perioada: Cucuteni A, c. 4200–4050 î.Hr.; descoperit în 1982
- Material: Aur, cupru, marmură, dinți de cerb, pastă; depus într-un vas de tip askos
- Audio: 1:10

https://museu-cucuteni.neamt.rdcopilot.com/ghid/cucuteni-tezaurul-de-la-brad

Să încheiem cu o comoară în sensul propriu al cuvântului. În 1982, în așezarea cucuteniană de la Brad, pe terasa înaltă a Siretului, în județul Bacău, arheologii au găsit un vas de tip askos care ascundea aproximativ 480 de obiecte. Iată ce conținea: două brățări din bară de cupru cu capetele răsucite, două inele din sârmă de cupru, un topor de cupru cu brațe în cruce, peste 270 de mărgele de cupru, mărgele din marmură și dintr-o pastă negricioasă, 190 de canini de cerb perforați și două discuri conice din aur. Aurul este extrem de rar în așezările cucuteniene, de aceea aceste două piese sunt excepționale. Colierul din canini de cerb ne spune și el ceva: fiecare dinte provenea de la un animal vânat, iar numărul lor mare arăta prestigiul celui care îl purta. Tezaurul a fost ascuns cu grijă, poate într-un moment de pericol. Proprietarul nu s-a mai întors să-l recupereze, iar datorită acestui fapt îl putem admira noi astăzi.